Planul meu e simplu: nu am nici un plan. Si am sa va scutesc de lasa-te in voia sorti si alte slogane publicitare gen: Urmeaza-ti instinctul sau setea. Sa nu ai nici un plan e bine. Dar totodata sa ai un scop e cu totul altceva. Diferenta dintre astea 2 este pe cat de fina pe atat de distincta. Sa ai un scop si un plan vasazica is doua lucruri tare diferite.

Uite asta incercam sa scriu mai devreme. E ca si cum ai intreba un anarhist sau un punk din ce grup de anarhisti sau punks face parte. E absurd. Ca si cum se anihileaza materia cu antimateria.Problema e ca ma regasesc deseori scriind sau gandindu-ma la chestii irelevante si redundante. Azi sigur nu e ziua mea cea norocoasa. Am pierdut la sah de vreo 10 ori la rand la niste progenituri din india, capatul pamantului, cel al viitorilor conducatori si aristocrati. Sa speram ca in agenda lor noi suntem pe lista celor care merita tinunti pentru a fi batuti la sah de cateva ori la rand si apoi aruncati la loc in celula. Planul meu diabolic care include ceea ce multi ar considera un gen de ţepuire a sefului meu se cam duce dracului pentru ca nu am destule fonduri, iar miine e vineri si trebuie sa imi car cochilia pe meleagurile corporative unde vantul care iti bate pe langa urechi nu e a podisului tibetan ci a aerului conditionat dat la maxim, de iesi afara transpiri si put picioarele de intri inautru mori de frig. Sigur eu sunt un om intelept.. in fiecare zi imi iau un pulover la munca.. ca sa fiu sigur ca nu mor de meningita, dar intelepciunea se rezuma cam la luatul puloverului.

Acum am sa ma intorc la matrasul meu hidos.