Ai stat vreodata acasa o zi doar pentru ca stiai ca daca iesi afara se caca un porumbel in capul tau sau iti e deschis la pantaloni orificiul sau ai sa zici ceva fara sa te gandesti pentru ca circuitele mintii tale sunt prea futute si nu te poti gandi la un singur lucru in aceeasi cuanta de timp. E ca si cum nu mai detii control asupra ta si orice ai face iti scapa din miini si cade jos de te injura bunica ca ai stricat iar vaza de cristal lipita cu scotch maro deja a 3-a oara in luna asta.
It’s one of those fucking days.
Frica de spatii. Frica de esec. E normal, nu? Esecul nu e o calitate boema. Esecul e pur si simplu esec. E natural si platesti pentru el. Iar eu nu mai am bani.
Insa Caverna mea de Otel e durabila. E calduroasa si am cartofi in ea. Cartofi prajiti. Ce bucurie simpla. As multumi lui doamni doamni pentru ei daca nu as fi ateu.
Pana una alta am un anunt la mica publicitate:
Am intrat in faza “Caut noul meu sens al vetii”. Mai tineti minte ciclul?
3 Comments
io nu mai am chef de vreun sens. nici macar boem nu ma simt si ma fut pe el esec ca cica daca cazi (observi caca dintre cuvinte) e bine, .., ca inveti sa te ridici.
cu alte cuvinte ma gandesc serios sa-mi dau demisia si tot aman momentul… nu stiu exact de ce pula mea nu plec pur si simplu … cam asta era ce-aveam io pe suflet..
You are not going to find it.
Believe me, own experience. haha
O zi buna,
FDC.
Poate tu. Eu mereu il gasesc si pierd.